Introducere

Introducere.

Categoria de putere, in mod deosebit cea de putere politicx0103, a constituit x015Fi constituie obiectul de cercetare a tuturor disciplinelor teoretice cu caracter politic. Dreptul constitux0163ional ca x015Ftiinx0163×0103 politicx0103×015Fi juridicx0103 in acelax015Fi timp, nu numai cx0103 nu poate ocoli, dar nici nu poate fi imaginat fx0103rx0103 acest mare capitol referitor la puterea politicx0103 la modul in care aceasta ia nax015Ftere x015Fi se realizeazx0103 potrivit dispozix0163iilor normative x015Fi a tradix0163iilor unui popor, ale unei societx0103×0163i. Numai cx0103 aceastx0103×015Ftiinx0163×0103 nu cerceteazx0103 intreaga problematicx0103 a statului, a puterii politice in general. Foarte multe probleme referitoare la stat sunt analizate de alte ramuri ale x015Ftiinx0163elor politice, precum teoria generalx0103 a statului, istoria ideilor politice, filosofia politicx0103, sociologia politicx0103 etc.

In aceastx0103 lucrare ne-am propus ca obiectiv clarificarea conceptelor de putere politicx0103 statalx0103, a elementelor x015Fi funcx0163iilor sale, a structurii de stat x015Fi formele de guvernare, a organizx0103rii conducerii societx0103×0163ii potrivit principiilor separax0163iei puterilor in stat x015Fi a analizei cat mai complete a modului de organizare x015Fi realizare a puterii intr-un anume stat.

Nox0163iunea de putere.

In sens sociologic x015Fi aparent tautologic, puterea desemneazx0103 ansamblul sau sistemul relax0163iilor de putere constituite intr-o societate istoricex015Fte determinatx0103, exprimand autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun, asumat de membrii colectivitx0103×0163ii sau impus acestora de cx0103tre cei care exercitx0103 puterea.1.

Aceastx0103 definix0163ie implicx0103 urmx0103toarele precizx0103ri:

Puterea nu este o simplx0103 posibilitate a omului in raport cu lumea exterioarx0103 lui, ea nu este o simplx0103 relax0163ie intre om x015Fi om, intre om x015Fi un obiect sau fenomen. O astfel de relax0163ie poate exprima, cel mult, putinx0163a omului de a intreprinde ceva in ambianx0163a sa, nu insx0103 autoritatea lui in raport cu alx0163ii;

Autoritatea exprimx0103 atat ideea de forx0163×0103, puterea de a comanda, de a dispune x015Fi de a impune, cat x015Fi cadrul institux0163ional prin care aceastx0103 idee se materializeazx0103, se obiectiveazx0103;

Puterea este un fenomen relax0163ional: dezvx0103luirea esenx0163ei puterii nu este posibilx0103 dacx0103 facem abstracx0163ie de subiectul puterii (guvernanx0163ii), de obiectul ei (guvernax0163ii) x015Fi de mijloacele sau metodele intrebuinx0163ate pentru realizarea puterii, adicx0103 de raportul existenx0163ei intre constrangere x015Fi convingere. Ax015Fadar, puterea este o forx0163×0103 care preexistx0103 formelor de manifestare, ea este o energie socialx0103 in stare latentx0103. «Sesizarea «puterii x015Fi a esenx0163ei ei devin posibile numai ca urmare a exteriorizx0103rii acesteia intr-un cadru relax0163ional;

Scopul puterii poate fi deliberat, asumat de cx0103tre cei asupra cx0103rora se exercitx0103 puterea sau dimpotrivx0103, unul impus, resimx0163it ca presiune exterioarx0103, ca formx0103 alienatx0103 a idealului social. Dupx0103 caz, scopul puterii asigurx0103 stabilitatea raportului dintre guvernanx0163i x015Fi guvernax0163i sau, dimpotrivx0103, determinx0103 sau intrex0163ine tensionarea lui. In fine, explicx0103 mijloacele la care recurge puterea pentru a se infx0103ptui. El explicx0103, de asemenea, starea existentx0103 in interiorul societx0103×0163ii: complementaritatea dintre putere x015Fi voinx0163a grupului sau neutralismul lor static x015Fi potenx0163ial exploziv:

In general prin conceptul de putere se desemneazx0103 capacitatea de a impune propria voinx0163×0103 ori de a o exercita fax0163×0103 de alx0163ii.

Ca raport de dominax0163ie puterea se institux0163ionalizeazx0103 mai intai in familie (pater familias), intr-o institux0163ie ori organizax0163ie (consilii de administrax0163ie), in x015Fcoalx0103 (profesorul), in societate (autoritx0103×0163ile puterii statale parlament-guvern etc.).

Ax015Fadar puterea este mijlocul prin care se menx0163ine ordinea, intervine pentru a respecta proporx0163iile sociale, pentru asigurarea «binelui comun».

Iatx0103 de ce Alexandru Vlx0103hux0163×0103 in «Ganduri» scria cx0103 «adevx0103rata mx0103surx0103 dupx0103 care se judecx0103 orice putere: cat bine a adus pe lume, nu cat zgomot a fx0103cut».

Din punctul nostru de vedere, intereseazx0103 puterea la nivelul macrosocial, acea putere care, in exercitarea ei, se intemeiazx0103 pe identificarea realitx0103×0163ilor, cunoax015Fterea x015Fi promovarea unor valori x015Fi ajutorul cetx0103×0163enilor care o acceptx0103×015Fi recunosc in vederea asigurx0103rii interesului general.

In concepx0163ia profesorului I. Deleanu «puterea desemneazx0103 ansamblul sx0103u, sistemul relax0163iilor de putere constituie intr-o societate istoricex015Fte determinatx0103, exprimand autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun, asumat de membrii colectivitx0103×0163ii sau impus acestora de cx0103tre cei care exercitx0103 puterea «.

Cunoscutul autor francez G. Burdeau, prezenta puterea ca fiind «o forx0163×0103 in serviciul unei idei, o forx0163×0103 nx0103scutx0103 din conx015Ftiinx0163a socialx0103, destinatx0103 sx0103 conducx0103 grupul in cx0103utarea „binelui comun“ x015Fi capabilx0103, la nevoie, de a impune membrilor atitudinea pe care ea o comandx0103».

Profesorul I. Deleanu surprinde urmx0103toarele aspecte legate de putere:

Puterea reprezintx0103 nu numai «ideea de forx0163×0103, puterea de a comanda, de a dispune x015Fi de a impune», dar x015Fi «cadrul institux0163ional prin care aceastx0103 idee se materializeazx0103»;

Puterea se exercitx0103 pentru realizarea unui scop comun ori pentru exercitarea unuia impus de guvernanx0163i. Scopul puterii ax015Fadar, determinx0103, ori statornicia relax0163iei guvernanx0163i-guvernax0163i sau dimpotrivx0103, incordarea ori amplificarea acestuia. In funcx0163ie de raportul in care se aflx0103 subiecx0163ii puterii se explicx0103×015Fi mijloacele folosite pentru exercitarea ei;

Aspectul social al puterii este determinat de faptul cx0103 puterea se exercitx0103 numai in cadrul relax0163iilor sociale «in lipsa puterii societatea este un corp inert, ea este incapabilx0103 sx0103-x015Fi satisfacx0103 rax0163iunea de a fi», puterea este deci «o condix0163ie a ordinii sociale x015Fi a apropierii idealului comun, libertatea x015Fi binele nu sunt posibile decat intr-o asemenea ordine».

Nox0163iune de putere politicx0103.

Orice fapt social poate dobandi semnificax0163ie politicx0103. Fenomenul politic este o calitate care poate fi atax015Fat oricx0103rui fapt social, dacx0103 inlx0103untrul universului social dat acel fapt poate fi interpretat ca fiind politic. Aceasta nu inseamnx0103, bineinx0163eles, cx0103 totul este de domeniul politicului; inseamnx0103, insx0103, cx0103 totul este susceptibil de politizare. Calitatea politicx0103 este deci acea dimensiune care se atax015Feazx0103 oricx0103ror fapte, acte sau situax0163ii in mx0103sura in care prin aceasta, se exprimx0103 existenx0163a unui grup uman, relax0163iile de autoritate x015Fi de conformitate stabilite in vederea unui scop comun.

Nu existx0103 fapte sociale politice prin ele insele, independent deci de aprecierea lor ca atare. Existx0103 insx0103 fapte politice «oficializate» intrucat sunt sx0103varx015Fite intr-un cadru institux0163ionalizat (de exemplu alegerea sau revocarea deputax0163ilor, investirea guvernului de cx0103tre parlament, dizolvarea parlamentului de cx0103tre Prex015Fedintele Republicii, suspendare din funcx0163ie a Prex015Fedintelui Republicii de cx0103tre parlament).

Ax015Fa cum am arx0103tat anterior, puterea este caracteristicx0103 oricx0103rei colectivitx0103×0163i umane. Rolul ei in societate este argumentat prin lipsa conformitx0103×0163ii tuturor membrilor sx0103i fax0163×0103 de reguli x015Fi legi. Puterea este cea care orienteazx0103 societatea spre anumite scopuri, dirijeazx0103×015Fi menx0163ine starea de funcx0163ionare a societx0103×0163ii. Deci, puterea politicx0103 apare «cand comunitatea umanx0103 devine societate, cand cei care o alcx0103tuiesc au conx015Ftiinx0163a de apartenenx0163×0103 la acea colectivitate».

Procesul conx015Ftiinx0163ei sociale a fost, firex015Fte, indelungat x015Fi extrem de anevoios. El s-a aflat mereu sub presiunea unei multitudini de factori materiali x015Fi spirituali, interacx0163ionand spre producerea aceluiax015Fi rezultat: formarea conx015Ftiinx0163ei.

Incercarea de reducx0163iune sau fetix015Fizare a unora dintre factorii care au declanx015Fat x015Fi intrex0163inut procesul acestei deveniri, nu poate decat fi expresia unei mx0103rginiri deliberate sau accidentale.

Ax015Fadar, puterea x015Fi societatea apar impreunx0103, pentru cx0103 «fx0103rx0103 puterea politicx0103″, fx0103rx0103 acea forx0163×0103 de impulsie care genereazx0103 mix015Fcarea in scopul cx0103reia e angajat organismul social, societatea e un corp inert aproape de declinul ei». (G. Burdeau).2.

Potrivit aceluiax015Fi reputat autor francez formele puterii sunt clasificate in forme «preetatice» x015Fi forme «etatice».

Puterea aparx0163ine in cadrul formelor preetatice, grupului, o putere difuzx0103, ori x015Fefului sau unui grup minoritar («puterea individualizatx0103»), x0163inand seama de calitx0103×0163ile sau meritele «x015Fefului» de tradix0163ii sau obiceiuri etc. totdeauna insx0103 temeiul obiectiv al puterii preetatice, indiferent de forma acesteia, rx0103mane existenx0163a comunitarx0103×015Fi confruntarea comunitx0103×0163ii cu mediul ambiant. Sacralizarea x015Fi incercarea de legitimare a puterii, detax015Farea ei de funcx0163iile generale ale colectivitx0103×0163ii, marcheazx0103 inceputul cristalizx0103rii puterii x015Fi al alienx0103rii acesteia. Statul incx0103 nu fusese «inventat». necesitatea lui devenise stringentx0103. Autoritatea puterii nu se mai putea sprijini pe credinx0163e sau cutume. Era necesar un cadru institux0163ionalizat care, pe de-o parte, sx0103 legitimeze puterea iar pe de altx0103 parte sx0103-i asigure realizarea x015Fi eficacitatea. Ansamblul articulat ax015 °F institux0163iilor x015Fi regulilor constituite in acest scop desemneazx0103 statul, iar puterea astfel institux0163ionalizatx0103 este o putere etaticx0103 — puterea de stat. Statul este un concept x015Fi o realitate, dex015Fi, cum spunea Kelsen, «ca unitate nu poate fi vx0103zut, nici auzit, nici pipx0103it». Paradoxal, statul este o institux0163ie detestabilx0103, dar x015Fi indispensabilx0103. Necesitatea statului se resimte atunci cand el nu existx0103.

Deci cristalizarea puterii, exercitarea ei ca formx0103 normalx0103 de organizare a colectivitx0103×0163ilor stabilite pe un teritoriu, acea putere suveranx0103 consideratx0103 cx0103 reprezintx0103 colectivitatea, apare odatx0103 cu statul.

Teoriile cu privire la legitimitatea puterii au fost variate, funcx0163ie x015Fi de interesul urmx0103rit de susx0163inx0103torii lor. Vom evoca x015Fi noi succint aceste terorii.

Desigur cx0103 originea divinx0103 a puterii a apx0103rut pentru a justifica imposibilitatea inx0163elegerii x015Fi argumentx0103rii puterii. Dex0163inx0103torii puterii era Dumnezeu, impx0103ratul Japoniei fiind numit «fiul Soarelui «.

Teoria patriarhalx0103 justificx0103 existenx0163a statului din familie, in timp ce teoria patrimonialx0103 susx0163ine cx0103 statul a luat fiinx0163×0103 din dreptul de proprietate asupra px0103mantului.

Teoria contractualistx0103, susx0163inutx0103 mai ales de J.J. Russeau, T. Hobbes x015Fi J. Locke motiveazx0103 existenx0163a statului x015Fi a puterii sale printr-un «pact de nesupunere» a celor mulx0163i fax0163×0103 de rege, care le garanteazx0103 un minim de libertate.

Teoria violenx0163ei susx0163ine cx0103 statul este rezultatul unui impuls din afarx0103, al «cultului forx0163ei» x015Fi al «spax0163iului vital».

Teoria juridicx0103 a statului-nax0163iune" susx0163ine cx0103 statul este personificarea juridicx0103 a unei nax0163iuni.

Susx0163inx0103torii acestei teorii (Einstein, Carre de Malberg, Jellinek, Laband) rex0163in diferix0163i factori pentru definirea unei nax0163iuni. Astfel, concepx0163ia germanx0103 insistx0103 pe factorii materiali x015Fi spirituali, concepx0163ia francezx0103 rex0163ine elementele subiective (sentimentele spirituale ce leagx0103 membrii colectivitx0103×0163ii, dorinx0163a de a trx0103i impreunx0103).

Aceastx0103 teorie a fost infirmatx0103 de realitatea istoricx0103. In Italia x015Fi Germania nax0163iunea a precedat formarea statului, iar in SUA statul a luat fiinx0163×0103 inaintea nax0163iunii.

Marx a fx0103cut critica Statului, definit ca «domnie a competenx0163ei» x015Fi care «realizeazx0103 interesul general dincolo de contradicx0163iile sistemului nevoilor, transformand individul in cetx0103×0163ean». Statul este de fapt «un produs al clasei dominante economic x015Fi care justificx0103 dominax0163ia prin autoritatea legilor x015Fi a sistemului politic — («critica filozofiei dreptului» — a lui Hegel).

Se confundx0103 astfel statul cu realitatea sa istoricx0103, statul cu puterea politicx0103 ori guvernamentalx0103, ignorandu-se eforturile fx0103cute de J.J. Russeau pentru a defini politic natura regimului democratic".

Teoria sociologicx0103 susx0163inutx0103 de Jean Duguit, afirmx0103 cx0103 de fapt statul «este un fapt istoric, grupul impunandu-x015Fi voinx0163a sa celorlalx0163i membri ai societx0103×0163ii». Se reliefeazx0103 astfel in prim plan «puterea materialx0103 a statului», «forx0163a sa irezistibilx0103 de constrangere».

In legx0103turx0103 cu caracterul puterii de stat (ale puterii publice) opiniile sunt variate, o deosebire esenx0163ialx0103 relevandu-se intre cele marxiste x015Fi cele nemarxiste. Dar dupx0103 cum vom vedea, unele trx0103sx0103turi sunt rex0163inute de ambele categorii de doctrine, cum este, de exemplu, caracterul politic (pentru aceasta fiind folosite aceleax015Fi argumente sau argumente deosebite), iar altele sunt remarcate fie numai in doctrina occidentalx0103 nemarxistx0103 (x015Fi sunt rex0163inute pentru democrax0163iile de aici), fie numai de cea marxistx0103. Caracterele puterii de stat rex0163inute de majoritatea specialix015Ftilor marxix015Fti x015Fi nemarxix015Fti sunt:

Politic.

Putere investitx0103 cu forx0163×0103 de constrangere materialx0103;

Organizat.

Suveranitate.

La aceasta marxix015Ftii adaugx0103 caracterul unitar, iar unii autori occidentali enumx0103rx0103×015Fi alte caractere, precum:

Caracterul civil;

Caracterul temporar;

Putere de superpozix0163ie x015Fi de centralizare.

Jurix015Ftii marxix015Fti rex0163in unele caractere care — zic ei — sunt intrunite numai de puterile statale x015Fi anume:

Democratic;

Creator;

Progresist.

Puterea de stat este o putere politicx0103.

Este o caracteristicx0103 a puterii de stat argumentatx0103 in mod diferit in gandirea marxistx0103 fax0163×0103 de cea nemarxistx0103. Pentru Marx x015Fi discipolii sx0103i, esenx0163a politicii trebuie cx0103utatx0103 in lupta de clasx0103, in doctrina lor baza economicx0103 a societx0103×0163ii determinand intreaga suprastructurx0103, deci, x015Fi puterea de stat, care este o putere de clasx0103, aparx0163inx0103toare aceleia care, fiind dex0163inx0103toarea principalelor mijloace de producx0163ie, este, ca efect al acestui fapt, x015Fi dex0163in puterea de stat. Deci, cand marxix015Ftii spun cx0103 puterea de stat este o putere politicx0103, se referx0103 la caracterul ei de clasx0103, la faptul cx0103 ea aparx0163ine numai unei clase x015Fi este utilizatx0103 in general pentru realizarea unor interese specifice, pentru atingerea unor scopuri legate de menirea istoricx0103 a unei clase. x015Ei totux015Fi, in concepx0163ia fondatorilor marxismului, orice putere politicx0103 de tip «expoatator «are x015Fi unele sarcini general-umane, dincolo de cele de clasx0103, precum cele referitoare la menx0163inerea echilibrului intern, apx0103rarea patriei etc.3.

Rex0163inand caracterul politic al puterii de stat, unii ganditori occidentali aduc argumente diferite fax0163×0103 de marxix015Fti. Astfel Harion x015Fi J. Giequel susx0163in cx0103 puterea de stat este o putere politicx0103 deoarece:

Statul este un arbitru, alegand intre diverse opx0163iuni (mai ales in occident, prin acx0163iunea grupurilor de presiune);

Puterea nu mai este de naturx0103 patrimonialx0103 ca in evul mediu, cand se fx0103cea o confuzie intre patrimoniul statului x015Fi patrimoniul privat, autoritatea statului fiind o autoritate directx0103 (personalx0103);

Sancx0163iunile pronunx0163ate in numele statului sunt sancx0163iuni directe privind persoana x015Fi deosebindu-se astfel de cele patrimoniale specifice societx0103×0163ii revolute. Sau in concepx0163ia altor autori,.

caracterul politic al puterii de stat este determinat de existenx0163a deosebirilor dintre guvernanx0163i x015Fi guvernax0163i, idee ce reiese din concepx0163ia fondatorilor dreptului constitux0163ional clasic francez.

Puterea de stat este oficialx0103.

Puterea de stat este oficialx0103. Aceasta inseamnx0103 cx0103 puterea de stat este legitimx0103. Legitimitatea ei se traduce prin faptul instaurx0103rii democratice pe calea alegerilor (vot universal, egal, direct, secret x015Fi liber exprimat) sau forma nedemocraticx0103 a folosirii forx0163ei, violenx0163ei pe calea revolux0163iilor, insurecx0163iilor.

Oficialitatea puterii statale presupune de asemenea, continuitatea x015Fi permanenx0163a acesteia, este x015Ftiut cx0103 guvernarea trebuie sx0103 fie permanentx0103, altfel societatea suferx0103×015Fi genereazx0103 haos.

Ca putere oficialx0103, chiar dacx0103 este formatx0103 din reprezentanx0163ii unui grup ori ai anumitor partide (alegerile sunt cele care decid), puterea de stat se exercitx0103 pentru intreaga societate, conduce toatx0103 societatea.

In opinia domnului profesor Ion Deleanu, premisa x015Fi totodatx0103 mijlocul puterii de stat de a se valoriza ca factor de comandx0103 socialx0103 sunt crearea x015Fi aplicarea normelor juridice. O considerabilx0103 parte a relax0163iilor sociale devin astfel relax0163ii juridice, al cx0103ror conx0163inut se exprimx0103 prin drepturile x015Fi obligax0163iile, juridicex015Fte consacrate x015Fi garantate, ce revin participanx0163ilor la aceste relax0163ii. Opx0163iunea politicx0103 devine acum dirijare statalx0103×015Fi juridicx0103, aflatx0103 sub semnul virtualitx0103×0163ii constrangerii juridice. Dex015Fi normele juridice nu asaneazx0103 totalitatea normelor x015Fi relax0163iilor politice sau de altx0103 naturx0103 existente in spax0163iul social — acest lucru nefiind de altfel posibil x015Fi nici necesar — prin funcx0163iile pe care le indeplinesc — x015Fi inainte de toate prin postularea preeminenx0163ei intereselor generale -, normele juridice subordoneazx0103 toate celelalte norme sociale, le polarizeazx0103 in jurul anumitor valori specifice societx0103×0163ii, astfel incat, in cele din urmx0103, intregul sistem normativ al societx0103×0163ii poartx0103 pecetea unora x015Fi acelorax015Fi interese.

Desigur cx0103 puterea de stat — ca ansamblu unitar al institux0163iilor x015Fi relax0163iilor de putere reglementate juridic — nu poate sx0103 acopere x015Fi nici nu absoarbe multitudinea x015Fi diversitatea institux0163iior x015Fi raporturilor de putere existente in societate (corpul electoral, partidele politice, sindicate, alte organizax0163ii, grupuri de presiune, organizax0163ii religioase). Dimensiunea puterii in societate, sub diferitele ei forme (puterea institux0163ionalx0103, puterea partidelor, a sindicatelor, a grupurilor de presiune, mass-mediei etc.) x015Fi interacx0163iunea dintre factorii ei constituie o condix0163ie esenx0163ialx0103 de echilibru x015Fi eficacitate la nivel social, precum x015Fi premisa decisivx0103 a unui regim autentic democratic.

Puterea de stat x015Fi societatea se aflx0103 intr-o relax0163ie de influenx0163×0103 reciprocx0103. Dacx0103 puterea de stat se realizeazx0103 ca autoritate in societate x015Fi fax0163×0103 de ea, societatea acx0163ioneazx0103 de asemenea asupra puterii de stat. Astfel: orice societate ix015Fi polarizeazx0103 interesele generale in jurul unor valori pe care puterea de stat, sub aspectul esenx0163ei ei, a modului ei de organizare x015Fi de exercitare, nu le poate ignora (de exemplu ideologia democraticx0103, liberalx0103×015Fi pluralistx0103); ansamblul relax0163iilor economice ale societx0103×0163ii, inclusiv relax0163iile de proprietate, influenx0163eazx0103 de asemenea organizarea puterii de stat x015Fi funcx0163iile ei (de exemplu, economia liberalx0103, comparativ cu cea socialistx0103); circumstanx0163ele istorice x015Fi tradix0163iile (bunx0103oarx0103, constituirea unor state in procesul decolonizx0103rii, tradix0163iile monarhice sau republicane) prefigureazx0103 puterea x015Fi apoi contribuie la cristalizarea ei; factorul internax0163ional exercitx0103×015Fi el o presiune considerabilx0103 asupra puterii de stat (de exemplu, constituirea zonelor de influenx0163×0103 la Ialta, in 1945); in fine, psihologia individualx0103×015Fi colectivx0103 indeplinex015Fte un rol important in procesul organizx0103rii puterii x015Fi al stabilirii funcx0163iilor x015Fi metodelor ei de exercitare. Ax015Fadar societatea acx0163ioneazx0103 asupra puterii de stat prin intermediul factorilor ideologici, economici, politici, internax0163ionali etc., realizandu-se astfel un original x015Fi permanent circuit feed-back intre puterea de stat x015Fi societate.

Puterea de stat este investitx0103 cu putere de constrangere materialx0103.

Statul a fost x015Fi este conceput ca un sistem de organizax0163ii care, urmx0103rind realizarea unor funcx0163ii la nivelul societx0103×0163ii, poate x015Fi trebuie sx0103 utilizeze «forx0163a» in acest scop. Vorbind de caracteristicile puterii de stat, D. Negulescu cita pe Jhering, care in «Der zweek im Recht» arx0103ta cx0103 statul este o putere superioarx0103 tuturor voinx0163elor ce se gx0103sesc pe teritoriul sx0103u. Aceastx0103 putere este x015Fi trebuie sx0103 fie — pentru ca sx0103 avem un stat — o putere materialx0103 superioarx0103 oricx0103rei alte puteri existand pe un teritoriu determinat. Statul nu poate fi conceput in afara puterii de comandx0103, in afara puterii de constrangere. «Lipsa puterii materiale (Macht) este px0103catul mortal al statului — preciza Jhering. «Popoarele au suportat — continux0103 el — cea mai rea folosinx0163×0103 a puterii de stat, biciul lui Atila x015Fi nebunia unor impx0103rax0163i romani; ele au sx0103rbx0103torit ca pe nix015Fte eroi adevx0103rax0163i tirani, la picioarele cx0103rora oamenii se prosternau in pulbere. Chiar in starea de delir, despotismul rx0103mane o formx0103 de stat, pe catx0103 vreme anarhia nu; ea este neputinx0163a puterii publice, este o stare antisocialx0103, descompunerea, destrx0103marea societx0103×0163ii».

Argumentarea necesitx0103×0163ii existenx0163ei unui aparat inzestrat cu «forx0163a materialx0103 de constrangere» in societate este diferitx0103 in gandirea marxistx0103, fax0163×0103 de cea nemarxistx0103, celei dintai fiindu-i specificx0103 o pozix0163ie ce rezultx0103 din caracterul de clasx0103 atribuit puterii de stat. Astfel, potrivit concepx0163iei marxiste, dacx0103 statul prin esenx0163a lui este aparatul minoritx0103×0163ii x015Fi apx0103rx0103 interesele minoritare, dominanx0163i fiind indreptat impotriva celor mulx0163i, el nu poate exista altfel decat prin organizarea unui sistem specializat de organe care sx0103 impunx0103 voinx0163×0103 clasei dominante, sx0103 asigure prin forx0163×0103 aplicarea legilor ce nu exprimx0103 voinx0163a generalx0103. In doctrina socialistx0103 ideea aceasta a fost nuanx0163atx0103 in ultimele decenii, susx0163inandu-se cx0103 in statele de acest tip recurgerea la forx0163×0103 constituie ultima rax0163io, sfera constrangerii statale ingustandu-se treptat, statul transformandu-se intr-un stat al intregului popor, unde dictatura este inlocuitx0103 cu autoconducerea societx0103×0163ii.

In ceea ce privex015Fte doctrinele nemarxiste, aici explicax0163iile necesitx0103×0163ii unei forx0163e de constrangere materialx0103 sunt mult mai variate mai nuanx0163ate. Astfel, unii specialix015Fti, vorbind de guvernanx0163i x015Fi guvernax0163i au demonstrat necesitatea acesteia plecand de la sfera largx0103 a celora ce trebuie sx0103 se supunx0103 ordinelor guvernanx0163ilor. Cei mai mulx0163i, insx0103, au argumentat necesitatea unui aparat de constrangere pentru apx0103rarea ordinii sociale, a intereselor comunitx0103×0163ii in ansamblul ei. Se aratx0103 cx0103 puterea de stat dex0163ine monopolul constrangerii materiale, fx0103rx0103 a atribui nici o semnificax0163ie sau caracter de clasx0103 acesteia. Constrangerea apare astfel necesarx0103 pentru apx0103rarea valorilor intregii societx0103×0163i, a viex0163ii, a sx0103nx0103tx0103×0163ii, libertx0103×0163ii x015Fi averii tuturor.

In legx0103turx0103 cu necesitatea forx0163ei de constrangere, in literatura de specialitate s-a subliniat «cx0103 statul nu a existat in sensul modern al cuvantului, decat in momentul in care a concentrat in mainile sale intreaga putere de constrangere materialx0103», cx0103 «in anumite privinx0163e esenx0163ialul puterii rezidx0103 in acest monopol al constrangerii materiale in care statul insux015Fi nu este decat o formx0103 vidx0103 de sens».

Puterea de stat are caracter organizat.

Privitx0103 prin prisma necesitx0103×0163ilor care i-au determinat aparix0163ia, ca x015Fi prin prisma funcx0163iilor ce le are de indeplinit, puterea de stat nu poate fi altfel conceputx0103 decat ca putere organizatx0103, structuratx0103×015Fi echilibratx0103, in sensul stabilirii unor legx0103turi stabile, ferme intre componentele sale.

Anvizajatx0103 prin prisma cerinx0163ei funcx0163ionale care i-a determinat aparix0163ia — conducerea organizatx0103×015Fi unitarx0103 a societx0103×0163ii — statul apare ca un sistem organizax0163ional politic a cx0103rui menire este conducerea societx0103×0163ii, conducere ce se realizeazx0103 — in mod deosebit in societx0103×0163ile contemporane — prin adoptarea de norme juridice ce au valabilitate pe intreg teritoriul x015Fi cu privire la intreaga populax0163ie asupra cx0103reia se exercitx0103 autoritatea de stat. Ori, atat adoptarea normelor cat x015Fi aplicarea lor sunt in competenx0163a unor forme organizax0163ionale statale, fiecare categorie de organe dex0163inand, dupx0103 caz, competenx0163ele in domeniul crex0103rii dreptului, a realizx0103rii lui prin mijloace administrative x015Fi a realizx0103rii lui pe cx0103i juridice. Pentru aceasta intreaga activitate existx0103 un intreg ex015Fafodaj de organe de stat intre care relax0163iile esenx0163iale diferx0103 in funcx0163ie de sistemul politic sau constitux0163ional adoptat in x0163×0103rile respective.

Privit prin prisma funcx0163iilor pe care le are de indeplinit — ax015Fa cum au fost conceptualizate de x015Ftiinx0163a clasicx0103 a Dreptului constitux0163ional (funcx0163ia legislativx0103, funcx0163ia executivx0103×015Fi cea judecx0103toreascx0103) sau ax015Fa cum sunt azi formulate in literatura de specialitate (de determinare a scopurilor, sarcinilor societx0103×0163ii, de organizare a realizx0103rii acestora, de distribux0163ie a valorilor x015Fi de apx0103rare a lor etc.) puterea de stat apare necesarmente organizatx0103, fiecare sarcinx0103 trebuind a fi realizatx0103 potrivit specificului ei de un organ sau organe competente ale statului.

Puterea de stat este unicx0103.

In legx0103turx0103 cu aceastx0103 caracteristicx0103, C. Dissescu arx0103ta, cu mulx0163i ani in urmx0103, cx0103 «scriitorii germani au mai stabilit un caracter special statului,» / usammen gehorigkeit", adicx0103 unitatea, legx0103tura comunx0103, entitatea sub care il privesc statele strx0103ine. Dar aceastx0103 insux015Fire — preciza el — intrx0103 in nox0163iunea teritorialx0103 a statului, al cx0103rui caracter este unitatea x015Fi indivizibilitatea. Noi credem, alx0103turi de alx0163ii, cx0103 unitatea este o caracteristicx0103 atat a teritoriului cat x015Fi a puterii publice. Aceastx0103 idee poate fi sprijinitx0103 cu argumente diferite.

Marxix015Ftii o sprijinx0103 pe principiul unicitx0103×0163ii clasei care dex0163ine puterea publicx0103, admix0163and numai cu titlu de excepx0163ie, coexistenx0163a unor clase la putere, fiind date exemple in acest sens fie din perioada prelux0103rii puterii de cx0103tre burghezie — de pildx0103 perioada in care in Roma erau la conducere atat burghezia cat x015Fi o parte a mox015Fierilor — fie din perioada prelux0103rii puterii de cx0103tre proletariat — de exemplu 1917, din iunie panx0103 in octombrie, cand conduc Rusia un organ reprezentativ al muncitorilor, soldax0163ilor x015Fi x0163×0103ranilor (sovietele) x015Fi unul reprezentativ al burgheziei (guvernul). Teoriile nemarxiste folosesc argumente variate in susx0163inerea ideii caracterului unitar al puterii. Astfel, de exemplu, Montesquieu, cu toate cx0103 vorbex015Fte despre separarea puterilor in stat «x015Fi argumenteazx0103 necesitatea limitx0103rii unor puteri prin activitatea altora, aratx0103 in final sensul unic al activitx0103×0163ii acestora spunand cx0103 toate puterile «sont forcees d’aller de concert» (sunt forx0163ate de a cx0103dea de acord), fapt ce ne conduce la concluzia unitx0103×0163ii puterilor in stat. Sau in concepx0163ia unor contemporani care spun cx0103 puterea de stat «este o putere de superpozix0163ie x015Fi centralizatx0103», ideea unitx0103×0163ii acesteia este evident. Dupx0103 cum este x015Ftiut, superpozix0163ia este criteriul de a comasa sau combina mai multe elemente intr-un tot, in ax015Fa fel incat elementele comasate sx0103 fie direct in subordinea celui format prin comasare. Deci, cu referire la organele statului, subordonarea tuturor fax0163×0103 de anumite organe supreme semnificx0103 unitatea lor, dupx0103 cum centralizarea nu se poate realiza decat prin subordonare.

Alte caracteristici ale puterii de stat.

Dupx0103 cum arx0103tam, afarx0103 de aceste caracteristici pe care le gx0103sim — explicit sau implicit — formulate in gandirea specialix015Ftilor marxix015Fti x015Fi nemarxix015Fti, unii ganditori din occident mai adaugx0103×015Fi altele. Astfel, se apreciazx0103 cx0103 puterea de stat are un caracter civil x015Fi temporal. Dar aceste caractere sunt rex0163inute ca fiind specifice doar democrax0163iilor occidentale actuale. Doctrina socialistx0103, in special cea elaboratx0103 in a doua perioadx0103 de dezvoltare a statelor europene avand acest caracter, a susx0163inut ideea existenx0163ei unor caracteristici ale puterii de stat socialist x015Fi anume:

Caracterul democratic «argumentand» cx0103 democrax0163ia burghezx0103 este «ciuntitx0103, falsx0103» o democrax0163ie in ghilimele, comparativ cu cea socialistx0103, singura democrax0163ie realx0103, societatea socialistx0103 fiind comunitatea in care se realizeazx0103 conducerea poporului pentru popor x015Fi prin popor"etc.

Caracterul creator, in sensul cx0103 orice putere etaticx0103 panx0103 la cea socialistx0103×015Fi-a propus doar menx0163inerea unor relax0163ii, conservarea lor, pe cand aceasta — numai ea — are sarcini preponderent creatoare, de construire a unei societx0103×0163i noi, lipsite de exploatare;

Caracterul progresist, strans legat de cel creator, care reiese din faptul cx0103 aceastx0103 putere de stat socialistx0103 promoveazx0103 noul in toate domeniile x015Fi in special, inlocuirea vechilor relax0163ii de producx0163ie burgheze cu un nou tip de relax0163ii, progresiste care urmeazx0103 sx0103 ridice societatea pe noi culmi de civilizax0163ie x015Fi progres".

Am trx0103it cu tox0163ii x015Fi am simx0163it pe viu «democrax0163ia» «progres», «noul» create de comunism x015Fi nu meritx0103 sx0103 facem «un rechizitoriu, ci doar o constatare: o intreagx0103 societate dorex015Fte «sx0103 se intoarcx0103» la democrax0163ia «ciuntitx0103», burghezx0103, la democrax0163ia de tip occidental, cu o condix0163ie: sx0103 se ocoleascx0103 «px0103catele ei».

Suveranitate — caracteristicx0103 esenx0163ialx0103 a puterii de stat.

Suveranitatea de stat este acea calitate — trx0103sx0103turx0103 — a puterii de stat de a fi supremx0103 in raport cu oricare alte puteri sociale existente in limitele sale teritoriale x015Fi independentx0103 fax0163×0103 de puterile oricx0103rui alt stat sau organism internax0163ional, calitate exprimatx0103 in dreptul statului de a-x015Fi stabili in mod liber, fx0103rx0103 nici o imixtiune din afarx0103 scopurile sale pe plan intern x015Fi extern, sarcinile fundamentale pe care le are de indeplinit x015Fi mijloacele necesare realizx0103rii lor, respectand suveranitatea altor state x015Fi normele dreptului internax0163ional.

Suveranitatea dex015Fi este o nox0163iune unitarx0103 in esenx0163a ei, implicx0103 totux015Fi, doux0103 ipostaze ce reflectx0103 cele doux0103 planuri pe care se manifestx0103: cel intern x015Fi cel extern. Depx0103×015Findu-se stadiul in care se vorbex015Fte de «suveranitate internx0103» x015Fi «suveranitate externx0103», astx0103zi se vorbex015Fte de doux0103 laturi ale aceluiax015Fi fenomen, intre care existx0103 puternice legx0103turi de interdependenx0163×0103, formand un tot unitar.

Supremax0163ia puterii de stat desemneazx0103 acea insux015Fire a acesteia de a fi superioarx0103 oricx0103rei alte puteri sociale existente intr-o anumitx0103×0163arx0103 la un moment dat. Ea se caracterizeazx0103 in dreptul statului de a adopta norme juridice, reguli obligatorii pentru tox0163i cetx0103×0163enii ei x015Fi de a le asigura aplicarea. S-a spus de asemenea, cx0103 numai puterea de stat decide asupra drepturilor x015Fi indatoririlor fundamentale ale cetx0103×0163enilor sx0103i, precum x015Fi a modului in care acestea sunt garantate, idee depx0103×015Fitx0103 azi de realitatea existenx0163ei unor organisme internax0163ionale de apx0103rare a dreptului omului, de existenx0163a unor convenx0163ii (tratate) cu privire la garantarea lor, fapt ce reiese x015Fi din interpretarea articolului 4 din Constitux0163ia Republicii Moldova, in care se indicx0103 cx0103 dispozix0163iile constitux0163ionale privind drepturile x015Fi libertx0103×0163ile omului se interpreteazx0103×015Fi se aplicx0103 in concordanx0163×0103 cu declarax0163ia Universalx0103 a dreptului Omului, cu pactele x015Fi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. In aceste condix0163ii putem afirma cx0103 statul sunt cele ce asigurx0103×015Fi ocrotex015Fte drepturile cetx0103×0163enilor lor in concordanx0163×0103 cu dispozix0163ia tratatelor internax0163ionale din acest domeniu.

Supremax0163ia puterii de stat se manifestx0103 in anumite limite teritoriale, teritoriu pe care puterea de stat este organizatx0103 fiind inalienabilx0103×015Fi indivizibilx0103. Suveranitatea de stat se manifestx0103 in integritatea teritoriului x015Fi inviolabilitatea frontierelor statului. Supremax0163ia puterii de stat are un conx0163inut complex, referindu-se la toate laturile viex0163ii sociale x015Fi la toate problemele ce pot interesa o anume societate in prezent sau viitor.

Supremax0163ia puterii de stat trebuie privitx0103 insx0103 in stransx0103 legx0103turx0103 cu forx0163ele ei materiale de constrangere, pentru cx0103 «puterea de comandx0103 a statului» nu se manifestx0103 in plenitudinea ei decat dacx0103 statul dispune de forx0163ele x015Fi mijloacele necesare pentru asigurarea voinx0163ei sale. Cand forx0163a statelor scade, alte puteri, interese — precum ale unor grupx0103ri extremiste etc. — se pot manifesta mai pregnant decat cea a statului, in astfel de condix0163ii fiind greu sx0103 mai vorbex015Fti de supremax0163ia sa.

A doua laturx0103 a suveranitx0103×0163ii, strans legatx0103 de prima, este independenx0163a. Ea se manifestx0103 in relax0163iile statului cu alte state, exprimatx0103 in neatarnarea statului x015Fi decurge din supremax0163ia puterii de stat. Independenx0163a indicx0103 acea trx0103sx0103turx0103 a puterii de stat potrivit cx0103reia statul ix015Fi stabilex015Fte singur liber x015Fi dupx0103 propria sa apreciere, fx0103rx0103 nici un amestec al vreunui alt stat sau organism mondial, politica sa internx0103×015Fi externx0103. Statul suveran apare astfel independent atat in ceea ce privex015Fte rezolvarea problemelor sale interne, cat x015Fi a celor externe. Dar aceastx0103 independenx0163×0103 trebuie sx0103 se manifeste in condix0163iile respectx0103rii altor state x015Fi a normelor unanim admise ale dreptului internax0163ional. Afirmarea suveranitx0103×0163ii unui stat implicx0103 respectarea suveranitx0103×0163ii celorlalte state, egale in drept. Fiecare stat, in numele poporului sx0103u, are dreptul sx0103-x015Fi aleagx0103 calea dezvoltx0103rii x015Fi sx0103 stabileascx0103 mijloacele pentru realizarea ei. Dar afirmarea libertx0103×0163ii, a independenx0163ei unui stat trebuie dublatx0103 de colaborarea statelor, de pe pozix0163ii de egalitate x015Fi respect reciproc, pentru rezolvarea intereselor comune, ale intereselor comunitx0103×0163ii umane, in general.

Colaborarea intre state se realizeazx0103 dupx0103 cum este x015Ftiut, potrivit unor principii in cadrul cx0103rora respectiv suveranitatea ocupx0103 un loc important. Dar manifestarea sa nu poate fi privitx0103 altfel decat prin prisma acx0163iunii celorlalte. Insemnx0103tatea atribuitx0103 acestui principiu nu trebuie interpretatx0103 in sensul diminux0103rii celorlalte — egalitatea in drepturi, avantajul reciproc etc. — deoarece aceste principii sunt complementare, acx0163ioneazx0103 unul prin celx0103lalt, manifestarea x015Fi realizarea unuia depinzand de modul in care se manifestx0103×015Fi acx0163ioneazx0103 toate celelalte. Astfel, de exemplu, nerespectarea sau incx0103lcarea principiilor egalitx0103×0163ii in drept a statelor aduce prejudicii principiului suveranitx0103×0163ii, incx0103lcarea acestuia din urmx0103 impiedicx0103 realizarea avantajului reciproc x015Fi ax015Fa mai departe. In felul acesta apare clar cx0103 interacx0163iunea tuturor principiilor ce guverneazx0103 relax0163iile intre state are doux0103 efecte pozitive directe:

Asigurx0103 cx0103 celelalte state vor respecta x015Fi ele, la randul lor, independenx0163a x015Fi drepturile suverane ale statului, astfel punandu-se in mix015Fcare mecanismul principiului reciprocitx0103×0163ii;

Eliminarea condix0163iilor apte de a genera arbitrariul x015Fi stx0103rile anarhice in sanul comunitx0103×0163ii internax0163ionale.

Independenx0163a unui stat nu trebuie absolutizatx0103 in detrimentul celorlalte, ci, din contra ea trebuie privitx0103 prin prisma realizx0103rii independenx0163ei celorlalte state. Statele impreunx0103 trebuie sx0103 facx0103 eforturi care sx0103 asigure echilibrul comunitx0103×0163ii internax0163ionale. Pentru realizarea acestui echilibru ele trebuie sx0103 ajungx0103 la un compromis, luand decizii, de pe pozix0163ii suverane, in legx0103turx0103 cu anumite atribux0163ii ce vor aparx0163ine unor organisme internax0163ionale.

In lumina celor arx0103tate, suveranitatea de stat apare ca o unitate dialecticx0103, a supremax0163iei x015Fi independenx0163ei puterii de stat, apare, in acelax015Fi timp, ca trx0103sx0103turx0103 esenx0163ialx0103 a acesteia.

Suveranitatea azi are un conx0163inut complex, pe plan internax0163ional x015Fi in cadrul fiecx0103rui stat in parte fx0103candu-se eforturi susx0163inute pentru determinarea cat mai completx0103 a acestuia. In acest sens trebuie arx0103tat faptul cx0103 declarax0163ia Organizax0163iei Nax0163iunilor Unite din 1970 a precizat care sunt principalele elemente constitutive ale suveranitx0103×0163ii x015Fi anume:

Toate statele sunt egale din punct de vedere juridic;

Fiecare stat se bucurx0103 de drepturi inerente deplinei suveranitx0103×0163i;

Fiecare stat are obligax0163ia de a respecta personalitatea altor state;

Integritatea teritorialx0103×015Fi independenx0163a politicx0103 ale statului sunt inviolabile;

Fiecare stat are dreptul de a alege x015Fi dezvolta in mod liber sistemul sx0103u politic;

Fiecare stat este obligat sx0103 se achite in intregime x015Fi cu bunx0103 credinx0163×0103 de obligax0163iile sale internax0163ionale x015Fi sx0103 trx0103iascx0103 in pace cu celelalte state.

In acest document s-a precizat de asemenea cx0103 toate statele se bucurx0103 de egalitate suveranx0103, cx0103 ele au drepturi x015Fi obligax0163ii egale x015Fi sunt membre egale ale comunitx0103×0163ii internax0163ionale, indiferent de deosebirile de ordin economic, social, politic sau de oricare altx0103 naturx0103.

Teorii contemporane privind suveranitatea.

Inx0163elegand suveranitatea ca puterea absolutx0103 nelimitatx0103 de nimeni x015Fi de nimic ce se exercitx0103 exclusiv x015Fi independent de cx0103tre stat, mulx0163i autori contemporani au argumentat, dupx0103 caz, caracterul permanent al suveranitx0103×0163ii, inutilitatea acestui concept, demonetizarea sa demonstrand cx0103 px0103strarea suveranitx0103×0163ii statelor are consecinx0163e nefaste asupra colaborx0103rii acestora, asupra climatului internax0163ional. Au fost x015Fi sunt susx0163inute puncte de vedere care repudiazx0103 suveranitatea, considerand-o «o sursx0103 a nesiguranx0163ei x015Fi a rx0103ului», un obstacol in calea dezvoltx0103rii relax0163iilor dintre nax0163iuni, un concept invechit care creeazx0103 dificultx0103×0163i de netrecut x015Fi confuzii in sfera dreptului internax0163ional, un concept «grex015Fit» care ar trebui azvarlit, renunx0163area la suveranitate fiind consideratx0103 ca o cale de menx0163inere a px0103cii ca un mijloc de a facilita libera circulax0163ie a oamenilor x015Fi a ideilor. Unii autori contemporani refuzx0103 sau evitx0103 sx0103 utilizeze aceastx0103 nox0163iune. Astfel, de exemplu, profesorul J. E. Aubert, analizand puterea de constrangere ca element caracteristic al puterii de stat, aratx0103 cx0103 o astfel de putere se manifestx0103 la toate ex015Faloanele — stat federal, canton, organisme regionale x015Fi comunale — dar nu are aceeax015Fi naturx0103 «la nivelul nax0163iunii se va spune cx0103 este suveranx0103 sau, pentru a evita a evita acest adjectiv devalorizat, se va spune cx0103 puterea de constrangere a Elvex0163iei depinde imediat de dreptul internax0163ional». Ori din afirmax0163ia de mai sus doux0103 idei se impun prioritar:

Nox0163iunea de suveranitate s-a demonetizat de ax015Fa naturx0103 incat nu meritx0103 sx0103 mai fie utilizatx0103;

Puterea de constrangere a unui stat este subordonatx0103 dreptului internax0163ional.

Dacx0103 multe concepx0163ii converg cx0103tre negarea totalx0103 a suveranitx0103×0163ii statelor, altele «propun» reconsiderarea conceptului, schimbarea viziunii asupra conx0163inutului acesteia, a crex0103rii unei concepx0163ii in care se va x0163ine cont de deosebirile care existx0103 intre faptul «de a avea» suveranitate x015Fi faptul «de a o exercita», intre suveranitate «in sens politic» x015Fi suveranitate «in sens juridic», ajungand astfel, la ideea competenx0163elor statului in favoarea unor organisme internax0163ionale.

Pentru prima orientare — monistx0103 — concludent este dupx0103 px0103rerea noastrx0103, un exemplu, cel al doctrinei normativiste a lui Hans Kelsen (1881 — 1973). In concepx0163ia sa «suveranitatea nu constituie o calitate perceptibilx0103 sau obiectiv discernabilx0103 dintr-un obiect real, ci din contrx0103 condix0163ia de care depinde o ordine normativx0103 supremx0103 care, in validitatea sa nu se deduce din nici o altx0103 ordine superioarx0103». Aceastx0103 idee privind suveranitatea, pentru a fi corect inx0163eleasx0103, trebuie analizatx0103 in lumina doctrinei sale — «doctrina purx0103» — a dreptului inlx0103untrul cx0103reia dreptul este conceput ca un ex015Fafodaj de norme — de acte juridice (normative x015Fi nenormative) — subordonate din treaptx0103 in treaptx0103 panx0103 la norma fundamentalx0103 (o normx0103 ipoteticx0103), iar statul ca ordine juridicx0103 subordonat ordinii internax0163ionale. La Kelsen deci sistemul de drept nax0163ional ix015Fi gx0103sex015Fte validitatea in sistemul de drept internax0163ional, ceea ce conduce la concluzia cx0103 intre aceste doux0103 sisteme nu poate exista decat o unitate perfectx0103. Singura concepx0163ie posibilx0103 — dupx0103 el — este cea monistx0103. Examinand cele doux0103 construcx0163ii posibile — monistx0103 cu primatul dreptului internax0163ional x015Fi monismul cu primatul dreptului intern — afirmx0103 cx0103 am fi liberi sx0103 alegem intre ele, pentru ca apoi sx0103 ajungx0103 la concluzia categoricx0103 a subordonx0103rii dreptului intern fax0163×0103 de dreptul internax0163ional.4.

In acest sens este semnificativx0103 definix0163ia pe care o dx0103 statului x015Fi anume «statul … se definex015Fte ca o ordine juridicx0103 relativ centralizatx0103, limitatx0103 in domeniul sx0103u de validitate spax0163ial x015Fi temporal subordonatx0103 direct dreptului internax0163ional x015Fi eficace in ansamblu x015Fi in mod general».

Astfel, pornind de la teza potrivit cx0103reia dreptul internax0163ional determinx0103 sfera de validitate a ordinelor juridice (a statelor), ajunge la concluzia necesitx0103×0163ii «eliminx0103rii dogmei suveranitx0103×0163ii».

El cere sx0103 se renunx0163e la suveranitate arx0103tand cx0103 statul nu are o competenx0163×0103 exclusiv in problemele nax0163ionale. Nu existx0103 probleme — precizeazx0103 el — care sx0103 nu poatx0103 fi reglementate de dreptul internax0163ional, dar existx0103 probleme care pot fi reglementate numai de acesta.

Observx0103m cx0103 H. Kelsen are o viziune «mondialistx0103» asupra fenomenelor juridice, ordinea juridicx0103 internax0163ionalx0103 cuprinzand toate ordinele juridice nax0163ionale, dreptul internax0163ional transformandu-se, astfel, intr-un «drept mondial».

Pentru cea de a doua orientare — schimbarea viziunii asupra conceptului de suveranitate, astfel incat sx0103 reflecte mai fidel x015Fi mai exact realitatea — este foarte greu de fx0103cut referire doar la autori. Cele mai multe opinii sunt azi exprimate in acest sens, idei ca cele privind deosebirea dintre suveranitatea politicx0103×015Fi suveranitatea juridicx0103, ca cele privind «suveranitatea relativx0103», «suveranitatea competenx0163×0103» etc. fiind intalnite foarte frecvent. Astfel, de exemplu, Verdoss propune o teorie a repartix0163iei competenx0163elor x015Fi ajunge la concluzia prioritx0103×0163ii dreptului internax0163ional, demonstrand necesitatea transferx0103rii unor atribux0163ii din competenx0163a statelor pe seama unor «nivele superioare», suprastatale sau internax0163ionale. Korowicz, la randul sx0103u, propune inlocuirea termenului de suveranitate inx0163eleasx0103 «in mod absolut» cu cel de «suveranitate relativx0103». El argumenteazx0103 ideea suveranitx0103×0163ii relative pornind de la situax0163iile reale in care suveranitatea este supusx0103 la tot felul de limitx0103ri. In acest sens arx0103ta cx0103 suveranitatea poate fi limitatx0103×015Fi prin simpla incheiere de tratate internax0163ionale, deoarece au drept consecinx0163×0103 restrangerea libertx0103×0163ii de acx0163iune a statului. De asemenea face o deosebire intre suveranitatea propriu-zisx0103×015Fi exercix0163iul ei, arx0103tand cx0103 suveranitatea nu poate fi abandonatx0103 dar exercix0163iul ei poate fi restrans — virtual … fx0103rx0103 limite.

La aceste doux0103 orientx0103ri, din care uneia ii este specific argumentarea ideii unui singur stat — statul mondial — unei singure suveranitx0103×0163i, iar celeilalte ideea subordonx0103rii directe a dreptului intern fax0163×0103 de cel internax0163ional se adaugx0103 o a treia, care are drept caracteristicx0103 faptul cx0103 neagx0103 suveranitatea «de fapt», am spune noi, adicx0103 se referx0103 la «ceea ce este» azi suveranitatea statului x015Fi nu la ceea «ce trebuie sx0103 fie». Pornind de la unele constatx0103ri realiste cu privire la inegalitatea puterii militare x015Fi economice a statelor, unii autori trag concluzia cx0103 nox0163iunea de suveranitate «ix015Fi pierde orice semnificax0163ie». Astfel, M. A. Kaplan spunea cx0103 ceea ce caracterizeazx0103 in prezent viax0163a internax0163ionalx0103 este dominarea acesteia de cx0103tre statele mai puternice, conducerea ei dupx0103 un sistem bipolar, in care suveranitatea statului ix015Fi pierde orice semnificax0163ie sau, oricum, este mult «restransx0103» prin limitarea ei doar la unele probleme. Relativ asemx0103nx0103tor vede lucrurile x015Fi G. Schawrtzenberg, care aratx0103 cx0103 suveranitatea deplinx0103 aparx0163ine doar catorva state mai puternice, celelalte inscriindu-se in cadrul unor raporturi de ierarhizare bazate pe forx0163×0103.

In condix0163iile actuale caracterizate prin amploarea mix015Fcx0103rilor revolux0163ionare din x0163×0103rile din centrul x015Fi estul Europei, x0163×0103ri care au px0103rx0103sit calea comunistx0103 de dezvoltare x015Fi s-au orientat spre dreptul constitux0163ional clasic, pozix0163ia fax0163×0103 de suveranitate se diversificx0103×015Fi mai mult. Remarcx0103m astfel in Europa, dar nu numai:

O tendinx0163×0103 de internax0163ionalizare de integrare economic, culturalx0103, politicx0103 etc. x015Fi, pe cale de consecinx0163×0103, de creare sau reactivare a unor organisme interstatale care exercitx0103 atribux0163ii ce anterior aparx0163ineau statelor suverane.

O tendinx0163×0103 inversx0103 de dezmembrare a unor state de regulx0103 statele federale x015Fi de formare a unor state noi independente.

Prima tendinx0163×0103 este cea a statelor dezvoltate din Europa, a statelor bogate. Ea poate fi ilustratx0103 printr-un exemplu recent: semnarea la Luxemburg, in octombrie 1991, de cx0103tre x0163×0103rile C.E.P. x015Fi A.E.L.S. a unui acord privind crearea in 1993 a unei vaste zone a liberului schimb. A doua tendinx0163×0103 este specificx0103 statelor din rx0103sx0103ritul Europei, unde s-au desprins ca state independente Lituania, Letonia, Estonia etc., unde alte state luptx0103 pentru independenx0163×0103, unde Basarabia prin referendum x015Fi-a declarat independenx0163a. In aceste condix0163ii credem noi, atitudinea fax0163×0103 de conceptul de suveranitate se va schimba radical.

Concluzii.

Orice societate, oricat de primitivx0103, trebuie sx0103 dispunx0103 de o anumitx0103 organizare x015Fi distribuire a puterilor, chiar x015Fi pentru elementara funcx0163ie a conservx0103rii ei. In acest sens Balandier considerx0103 cx0103 puterea va fi definitx0103 ca rezultand, pentru orice societate, din necesitatea de a lupta impotriva entropiei care o ameninx0163×0103 cu dizolvarea. Nu existx0103 forme de agregare socialx0103×015Fi activitx0103×0163i umane mai complexe care sx0103 fie lipsite de putere. Puterea apare ca o necesitate socialx0103, necesitate ce poate fi explicatx0103, in primul rand prin prisma importanx0163ei pe care o prezintx0103 menx0163inerea echilibrului, a coeziunii interne a oricx0103rei societx0103×0163i. Dar ea apare x015Fi ca rezultat al unei necesitx0103×0163i externe, explicatx0103 prin prisma faptului cx0103 orice societate globalx0103 este in legx0103turx0103 cu exteriorul, are legx0103turi cu alte societx0103×0163i, fapt pentru care puterea trebuie sx0103 organizeze aceste relax0163ii, dupx0103 cum trebuie sx0103-i asigure apx0103rarea.

Formele puterii pot fi desigur foarte variate, dar nu se poate imagina absenx0163a totalx0103 a oricx0103ror forme de putere, fx0103rx0103 a presupune dezagregarea structurilor societx0103×0163ii. Rolul esenx0163ial al oricx0103rei forme de putere este de a asigura coeziunea x015Fi funcx0163ionalitatea diferitor structuri x015Fi organisme ale societx0103×0163ii umane, coordonarea activitx0103×0163ilor care se desfx0103×015Foarx0103 in interiorul acestora. Argumentarea necesitx0103×0163ii puterii, Robert Bierstedt preciza: trebuie sx0103 fie clar cx0103 este nevoie de putere pentru a consfinx0163i asociax0163ia, a-i garanta continuitatea, a-i intx0103ri normele … Pe scurt, puterea sprijinx0103 ordinea fundamentalx0103 a societx0103×0163ii x015Fi organizarea socialx0103 in cadrul ei. Puterea stx0103 in spatele oricx0103rei asociax0163ii x015Fi ii susx0163ine structura, fx0103rx0103 putere nu existx0103 nici o organizare x015Fi nici o ordine «.

Referindu-ne la putere trebuie sx0103 facem o distincx0163ie intre puteri … in general puterea politicx0103×015Fi puterea de stat, probleme ce sunt adesea confuz tratate in literatura de specialitate.

Cand spunem «puterea ca fenomen social», facem o deosebire intre:

Relax0163iile de «conducere-supunere» (sau de «dominare-subordonare»), bazate pe capacitatea de a lua decizii x015Fi a asigura indeplinirea lor (prin mijloace de persuasiune sau prin constrangere, dupx0103 caz);

acea calitate a personalitx0103×0163ii umane de a putea face ceva, adicx0103 puterea in sens de putinx0163×0103, forx0163×0103, tx0103rie;

In acest sens de un real folos ne este distincx0163ia fx0103cutx0103 de unii specialix015Fti in Franx0163a intre «puissance» x015Fi «pouvoir». Astfel de exemplu M. Prelot susx0163ine cx0103 puissance «este echivalent cu potenx0163ia (autoritate naturalx0103×015Fi personalx0103), iar pouvoir cu potestas (autoritatea construitx0103 magistratura).

Ceea ce are primordial in vederea dreptului constitux0163ional cand analizx0103m puterea este primul sens, cel de relax0163ie intre doux0103 subiecte inegale, relax0163ie in virtutea cx0103reia un subiect de regulx0103 colectiv, are capacitatea de a lua decizii x015Fi de a asigura indeplinirea lor. Acest fapt, insx0103, nu determinx0103 inlx0103turarea sau neglijarea completx0103 a celuilalt sens, de putinx0163×0103 forx0163×0103 tx0103rie pentru cx0103 puterea politicx0103 este dex0163inutx0103×015Fi exercitatx0103 de oameni, iar de calitatea lor depinde calitatea x015Fi eficienx0163a deciziilor luate.

Puterea se manifestx0103 in toate domeniile viex0163ii sociale, imbrx0103cand forme foarte variate: economice, politice, militarx0103, spiritual-ideologicx0103 etc.

Puterea politicx0103 se deosebex015Fte de alte forme de putere prin aceea cx0103 ea se manifestx0103 numai in societx0103×0163ile in care existx0103 o diferenx0163iere socialx0103 intre cei ce conduc x015Fi cei condux015Fi, intre guvernanx0163i x015Fi guvernax0163i. In literatura de specialitate s-a arx0103tat cx0103 in orice grup uman se poate observa o diviziune a membrilor lui in doux0103 categorii, cei care comandx0103×015Fi cei care ascultx0103. Acest aspect exprimx0103 existenx0163a puterii. Dar cand acest fenomen se remarcx0103 la nivelul societx0103×0163ii globale, este un fenomen politic, atunci vorbim de putere politicx0103 a statului.

Puterea politicx0103 este puterea organizatx0103 a unui grup care se exprimx0103 in capacitatea acestuia de a lua decizii obligatorii x015Fi de a le asigura infx0103ptuirea in societx0103×0163ile in care diferenx0163ierea intre guvernanx0163i x015Fi guvernax0163i a atins un anume grad. Nox0163iunea de putere politicx0103 este folositx0103 cel mai des ca fiind sinonim cu cea de putere de stat. Dupx0103 px0103rerea noastrx0103 insx0103, prima are o sferx0103 mai largx0103. Astfel putem vorbi de puterea politicx0103 a uni partid chiar dacx0103 acesta se aflx0103 in opozix0163ie, dar nu putem considera aceastx0103 putere ca fiind x015Fi de naturx0103 etaticx0103.

Sintetizand am putea spune cx0103 puterea ca fenomen social imbracx0103 mai multe forme cx0103 printre acestea, puterea politicx0103 ocupx0103 un loc principal, cx0103 ea se manifestx0103 numai in societx0103×0163ile in care existx0103 o diferenx0163iere intre guvernanx0163i x015Fi guvernax0163i, avand o sferx0103 mai largx0103 decat puterea de stat care semnificx0103 o anumitx0103 putere politicx0103, ce poate fi detax015Fatx0103 de altele prin trx0103sx0103turi specifice, proprii, ce-i conferx0103 un loc aparte in sfera formelor (tipurilor) de putere.

Puterea de stat poate fi abordatx0103 la mai multe nivele:

la un nivel general abstract;

la nivelul unui anume tip de putere.

la nivelul unei anume puteri concrete (de exemplu puterea de stat existentx0103 azi in Republica moldova).

Dupx0103 cum ea poate fi abordatx0103 din mai multe puncte de vedere: sociologic, juridic etc.

Constitux0163ia Republicii Moldova din 1994, (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, 4 august, nr. 1).

Prof. dr. Genoveva Vrabie, «Dreptul constitux0163ional x015Fi institux0163ii politice contemporane», Editura «x015Etefan Procopiu», Iax015Fi, 1993, Edix0163ia a 2-a, Partea I.

Prof. univ. dr. Ion Deleanu, «Drept constitux0163ional x015Fi institux0163ii politice. Tratat», Editura «Europa Nova», Bucurex015Fti 1996, vol 1.